Viforul când bate-n faţă,
şi nu poţi să îl alungi,
sufletul când îţi îngheaţă,
ce-ţi rămâne e să fugi!
Fugi pe-ntunecate căi,
smulge răul tot din bine,
fugi şi-i lasă pe ai tăi,
în pământ i-ai lua cu tine.
Fugi şi-n urmă nu te uită
cum mormintele te cheamă,
de te strigă-n noaptea mută
fugi şi nu le bagă-n seamă.
Fugi ca ceasul tinereţii,
ca sângele de venin,
fugi cu sete-n fuga vieţii
de-al tău neclintit destin.
Fugi ca lupii de văpaie,
fugi ca stelele de lună,
fugi ca focul prins în paie,
fugi când clopotul răsună.
Fugi ca vraja de iubire,
fugi din calea ploilor,
fugi de falsa nemurire
în noaptea strigoilor.
-
Recent Posts
Recent Comments
Archives
Categories
Larisa